• office@smartree.com
  • 021 301 90 90

Care sunt principalele tipuri de retineri salariale

Home > Articole utile

30 Ian. 2020

Un subiect extrem de important pentru salariati este cel legat de diversele tipuri de retineri salariale, practica la care unii angajatori recurg, fara ca acest lucru sa fie in concordanta cu legea. Prin urmare, salariatii se gasesc in situatia in care isi incaseaza drepturile salariale diminuate unilateral de catre angajator, sub diverse motive.

Retinerile din salariu sunt insa supuse unor dispozitii foarte stricte reglementate de legislatia in vigoare. Acestea se regasesc atat in materia dreptului muncii, cat si in codul de procedura civila si chiar si in codul de procedura fiscala.

Astfel, principalele tipuri de retineri care pot fi aplicate asupra salariului sunt:

1. Retinerile legale: 

a) contributiile si impozitul pe salariu;

b) contributia la sindicat - numai la locul unde salariatul are functia de baza, in limita a 1% din venitul brut;

c) contributia la pilonul de pensii facultative (cand aceasta este platita de salariat) – in limita a 15% din venitul salarial brut lunar;

d) sume reprezentand garantiile materiale – doar in cazul gestionarilor;

e) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite.

2. Popririle - retinerile efectuate in cadrul procedurii de executare silita, adica in baza unui titlu executoriu: hotarari judecatoresti, inscrisuri autentice (notariale), contracte de credit, acte emise de autoritatile fiscale etc.

3. Pensie alimentara indicata printr-o hotarare judecatoreasca, care poate fi: suma fixa sau procent din salariul net realizat.

ATENTIE: Suma fixa trebuie actualizata trimestrial cu indicele de inflatie (Cod Civil, Art. 531 alin 1).

4. Alte popriri: credite, taxe, amenzi etc.

Aceste popriri nu au la baza o hotarare judecatoreasca, deoarece contractele de credit si deciziile de impunere emise de autoritatile fiscale/locale sunt titluri executorii.

Sumele reprezentand contravaloarea avantajelor NU pot fi poprite! Modul de calcul: contravaloarea avantajului se adauga la brut in vederea taxarii si impozitarii, dupa taxare si impozitare se scade valoarea dupa taxe a avantajului, ramanand valoarea neta a venitului (“rest de plata”). La aceasta valoare se aplica poprirea.

 

Venituri urmaribile si venituri ce nu pot fi supuse retinerilor 

In conformitate cu prevederile articolului 729 din Codul de Procedura Civila, salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite astfel:

1. pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;

2. pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii;

Mai mult, in alineatul 2 al aceluiasi articol se precizeaza ca in cazul in care sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Baza de calcul pentru calculul retinerilor (in situatia popririlor) este salariul net (in acceptiunea Codului de Procedura Civila, salariul net la care se face referire reprezinta „restul de plata”).

Astfel, sumele reprezentand contravaloarea avantajelor NU pot fi poprite! Modul de calcul: contravaloarea avantajului se adauga la brut in vederea taxarii si impozitarii, dupa taxare si impozitare se scade valoarea dupa taxe a avantajului, ramanand valoarea neta a venitului (“rest de plata”). La aceasta valoare se aplica poprirea.

 

Totusi, exista venituri ce nu pot fi urmarite sau pot fi urmarite limitat:

 a) venituri ce nu pot fi urmarite: alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii;

b) venituri urmaribile limitat: ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale. Urmarirea lor se poate face doar  in limita a jumatate din cuantumul acestora.

De mentionat este si faptul ca in situatia in care veniturile obtinute de catre debitor sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, acestea pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

In situatia pluralitatii creditorilor, sumele se retin si se distribuie in urmatoarea ordine:

• creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta

• creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale

• creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat

• creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite

• creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi

• creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale

• alte creante

In situatia in care exista creante care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

 

 Obligatiile tertului poprit

In termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:

1. sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc

2. sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii.

Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit este obligat sa comunice, dupa caz, executorului ori creditorilor numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

Angajatorului ii este interzis sa faca retineri de salariu in baza unor decizii de imputare. Daca are pretentii de natura baneasca pentru acoperirea vreunui prejudiciu cauzat lui, de catre salariat, angajatorul este obligat sa se adreseze instantei civile, deci conform dreptului comun (civil) cu o actiune in pretentii.

In cadrul procesului civil, angajatorul trebuie sa demonstreze existenta faptei comisive sau omisive a salariatului, vinovatia acestuia , consecintele cauzatoare de prejudicii si intinderea in concret a pierderilor suferite.

Doar in baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile obtinute va putea, ulterior, sa faca retineri din salariul angajatului vinovat.

Nici chiar in baza unui angajament de plata semnat de salariat, angajatorul nu are dreptul sa faca retineri din salariu. Insa, salariatul poate, conform angajamentului semnat, sa isi achite de buna-voie, conform celor stabilite, dupa incasarea integrala a salariului, sumele stabilite a fi platite lunar pana la acoperirea integrala a pagubei pricinuita angajatorului.

Ultimele noutati

 

 

 

 

 

 

Abonati-va la newsletter-ul Smartree pentru a fi la curent cu toate noutatile din domeniul HR