Codul Muncii si Codul de Procedura Civila fac referire, din punct de vedere legislativ, la retineri salariale si la limitarea acestora. Exista mai multe tipuri de retineri salariale, iar ambele parti implicate (angajat si angajator) trebuie sa respecte reglementarile legislative cu privire la acestea.
Retinerile din salariu pot fi incadrate, in practica, in mai multe categorii:
- retineri salariale stabilite de lege – contributii sociale, impozit, taxe etc.
- retineri salariale stabilite de instante judecatoresti: obligatii de intretinere, alte datorii - popriri din partea bancilor pentru credite restante, despagubiri pentru daune etc.;
- sume restante datorate unor autoritati publice (ex. Autoritati locale, administratii financiare);
- retineri salariale agreate intre angajat si angajator, cu respectarea termenilor legali - pensie privata, sindicat, asigurari etc.
Codul Muncii stabileste, la art. 169, alineatul 2, ca retinerile salariale cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
In acest context, in caz de prejudiciu cauzat de salariat, chiar daca acesta este de acord la plata daunelor, pentru respectarea stricta a legii este necesara existenta unei hotarari judecatoresti in acest sens. Angajamentul de plata al angajatului poate fi utilizat ca proba in instanta.
Pentru a evita adresarea in instanta in caz de prejudiciu produs de salariat, in practica se recurge la achitarea de catre angajat a daunei in mod direct, dupa ce a primit salariul integral, deci din banii aflati in patrimoniul sau.
Legea stabileste ca totalul de retineri salariale nu poate depasi, in fiecare luna, jumatate din salariul net.
Atunci cand exista mai multi creditori ai salariatului, ordinea obligatorie pe care angajatorul trebuie sa o respecte este, potrivit Codului Muncii:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei - obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege, dispozitii aplicabile si in cazul adoptiei si, totodata, intre fostii soti, in conditiile prevazute de lege, potrivit articolului 516 din Codul Civil (Legea 287/2009, republicata si actualizata 2015); b) contributiile si impozitele datorate catre stat; c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii.
In acelasi timp, Codul de Procedura Civila impune, la art. 728, limitele urmaririi veniturilor banesti, la jumatate din venitul lunar net in cazul sumelor cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii si la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
|
Nota legislativa – art. 728, Noul Cod de Procedura Civila (1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite: a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii; b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. (2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel. (3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum. (4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel. (5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora. (6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 863 si urmatoarele. (7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii. |
Tabel limite retineri in functie de tipurile de venit
| Tipuri de venituri | Natura retinerii | Limitare retineri |
|---|---|---|
|
Sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii | Orice alte datorii |
| Pana la jumatate din venitul lunar net | Pana la o treime din venitul lunar net | |
|
Sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere, despagubiri pentru daune cauzate prin moarte / vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel | In limita a jumatate din cuantumul sumelor |
|
Nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii |
Codul Muncii stabileste limita raportat la salariul net, in timp de Codul de Procedura Civila se raporteaza la venitul net, intrucat limitarea retinerilor este facuta pentru sume provenite si din alte surse in afara salariului.
Te-ar mai putea interesa si:
Modificari in calculul salarial odata cu majorarea salariului minim
Unei salariate gravide i se poate desface contractul in perioada de proba?
Cele 16 informatii obligatorii din statul de salarii
